Cati sunt de fapt secuii in Romania?

Cati sunt de fapt secuii in Romania?

Avand in vedere escaladarea unei tensiuni diplomatice intre Romania si Ungaria, pe buna dreptate ne punem intrebarea  de unde si de ce.

De fapt, cine sunt secuii? In materialul de mai jos incerc pe baza informatiilor oficiale furnizate de Wikipedia, enciclopedia liberă, sa lamurim aceasta problema. Va supun atentiei si modul cum alti oficiali ai altor state au inteles sa gestioneze problema comunitatilor nationale din statele lor.

Sa nu uitam drama pe care o traieste minoritatea romanilor pe teritoriul altor state, invecinate Romaniei.

Doresc ca tricolorul sa fie arborat, indiferent de numarul comunitatii romanesti, pe toate cladirile administrative din Ungaria (este o gluma, acolo chiar se respecta legea).

Pentru acuratetea informatiei, la recensamantul din 2002, secuii reprezentau 0.000....din populatia Romaniei, adica 537 de suflete.

Concluzie:...................................................................................

Mesajul prim-ministrului Australiei catre musulmani

Publicat de Vio Pop la 2 aprilie 2009 in Ultimele știri

Musulmanilor care doresc sa traiasca dupa legile islamice li s-a pus in vedere sa paraseasca Australia, in contextul in care guvernul a tintit radicalismul intr-o incercare de a decapita potentiale tentative de atac terorist.

Citat: “IMIGRANTII SI NU AUSTRALIENII TREBUIE SA SE ADAPTEZE. Asta e, va convine sau nu. Sunt satul de ingrijorarea acestei natiuni in privinta ofensarii unor indivizi sau a culturii acestora. De la atacul terorist din Bali incoace suntem martorii unui val de patriotism venit din partea majoritatii australienilor.

Aceasta cultura s-a creat in peste doua secole de zbateri, incercari si victorii a milioane de barbati si femei in cautarea libertatii.

Vorbim mai cu seama ENGLEZA, nu spaniola, libaneza, araba, chineza, japoneza, rusa sau orice alta limba. In consecinta, daca doriti sa fiti parte a acestei societati, invatati limba!

Majoritatea australienilor cred in Dumnezeu. Asta nu e vreo aripa crestina de dreapta sau o presiune politica, ci un fapt, intrucat barbati si femei de credinta crestina, pe principii crestine, au fondat aceasta natiune, ceea ce este clar documentat. E cu siguranta adecvat a se afisa asta pe peretii scolilor noastre. Daca Dumnezeu este o ofensa pentru voi, va sugerez sa considerati o alta parte a lumii ca fiind casa voastra, intrucat Dumnezeu este parte a culturii noastre.

Vom accepta credintele voastre fara a va intreba de ce. Tot ce va cerem este sa o acceptati pe a noastra si sa traiti cu noi in armonie si bucurie pasnica.

Aceasta este PATRIA NOASTRA, PAMANTUL NOSTRU si STILUL NOSTRU DE VIATA si va vom permite orice oportunitate pentru a va bucura de toate acestea. Dar imediat ce incetati a va mai plange, vaita si ingrozi de Steagul nostru, de Onoarea noastra, de crezul nostru Crestin, de Stilul nostru de Viata, va recomand cu caldura sa profitati de o alta mare liberatate australiana, LIBERTATEA DE A PLECA.

Daca nu sunteti fericiti aici, atunci PLECATI. Nu v-am obligat noi sa veniti aici. Voi ati solicitat sa fiti aici.. Asadar, acceptati tara pe care VOI ati dorit-o.”

Prime Minister Kevin Rudd – Australia

Citeşte mai mult pe www.stiricrestine.ro Mesajul prim-ministrului Australiei catre musulmani | Stiri Crestine.ro 

PROBLEMA MINORITATILOR IN RUSIA!

DISCURSUL LUI PUTIN IN DUMA DE STAT A FED RUSIEI:
" In Rusia traieste poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minoritati; acestea trebuie sa respecte Rusia, pe rusi si legile fara sa ceara favoruri speciale sub pretextul ca sunt discriminati; CINE FACE ASTFEL, ESTE INVITAT SA PARASEASCA IMEDIAT RUSIA!!!
Nu Rusia are nevoie de minoritati ci ele au nevoie ca Rusia sa-i primeasca, ofere adapost, locuri de munca si hrana; In Rusia traiesc doar rusi! ". 

Membrii Dumei de Stat au aplaudat in picioare 5 minute !!!!!

Comunități etnice în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Structura etnică a populaţiei României pe judeţe conform recensământului din 1930

În România trăiesc alături de comunitățile de români diferite alte comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Transilvania, Banatul, Bucovina și Dobrogea. În zonele cu diversitate etnică mai redusă, precum Oltenia și Moldova, se manifestă cea mai mică deschidere atât față de pluralismul etnic, cât și față de cel politic. ^[1][2] Atitudinile cele mai reci față de maghiarii din România se manifestă în zonele unde aceștia sunt cel mai puțin prezenți (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar percepția cea mai pozitivă asupra lor se înregistrează în Transilvania. Totodată, atitudinile cele mai reci ale maghiarilor față de românii din România se manifestă în zonele unde românii sunt cel mai puțin prezenți (Harghita, Covasna).^{[necesită citare][3]}

Recensământul din 2002

La recensământului populației din 2002, 10,5% din populația României (21.680.974 de persoane) avea altă etnie decât cea română, iar 9% din populație avea altă limbă maternă decât limba română.

Grupurile etnice care au în componența lor mai mult de 1000 de persoane[4]
Etnie	Număr de persoane	Procent din populație	Zone
Maghiari/secui	1.431.807 (din care 532 secui)	6,6%	Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Moldova (județul Bacău)
Romi	535.140	2,46%	îndeosebi în Transilvania, Banat, Oltenia și Muntenia (aproape în toată țara)
Ucraineni	61.098	0,3%	Maramureș, Bucovina, Banat, județul Tulcea
Germani (sași,șvabi)	59.764 (din care 1420 sași și 2995 șvabi)	0,3%	Transilvania, Banat, județul Satu Mare și București
Ruși-lipoveni	35.791 (din care 6721 ruși)	0,2%	Dobrogea, județul Brăila, Bucovina
Turci	32.098	0,15%	Dobrogea
Tătari	23.935	0,11%	Dobrogea
Sârbi	22.561	0,10%	Banat
Slovaci	17.226	0,1%	județele Arad, Bihor și Sălaj
Bulgari	8.025		Banat, Muntenia, Dobrogea
Croați	6.807		județul Caraș-Severin
Greci	6.472		Dobrogea
Evrei	5.785		Bucovina, București
Cehi	3.941		Banat, în principal județul Caraș-Severin
Polonezi	3.559		județul Suceava
Italieni	3.288		Câmpulung Muscel, Iași, Timișoara, județul Hunedoara și Dobrogea
Chinezi	2.243		București
Armeni	1.780		București, județul Constanța
Ceangăi	1.266		județele Bacău, Neamț și Iași

Repere culturale

             Editura Kriterion

În anul 1970, scriitorul de etnie maghiară Géza Domokos are inițiativa de înființare a unei edituri menite să promoveze cultura cetățenilor români de altă etnie și să faciliteze accesul cititorilor români la cultura concetățenilor lor prin traduceri. Astfel, ia ființă Editura Kriterion, care publică lucrări în limbile comunităților etnice tradiționale din România. Consecventă ideii de dialog intercultural, după 1989 Editura Kriterion își extinde aria editorială și în limbile comunităților constituite recent în România, și, totodată, inițiază colecții noi (ca Bibliotheca Islamica și Biblioteca Rromă).
          
    Reprezentare parlamentară

În prezent, 18 minorități au câte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) și 12 mandate de senator (8.57%).

Comunitățile etnice din România sunt reprezentate în Parlament de următoarele partide, asociații și formațiuni politice:
·                    Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) [1]
·                    Uniunea Armenilor din România
·                    Uniunea Democrată Turcă din România
·                    Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski" [2]
·                    Asociatia Italienilor din România RO.AS.IT [3]
·                    Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
·                    Uniunea Ucrainenilor din România
·                    Asociația Macedonenilor din România
·                    Uniunea Culturală a Rutenilor din România
·                    Forumul Democrat al Germanilor din România
·                    Uniunea Sârbilor din România
·                    Comunitatea Rușilor Lipoveni din România [4]
·                    Asociatia Liga Albanezilor din România [5]
·                    Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
·                    Uniunea Bulgarilor din Banat – România
·                    Partida Romilor Social Democrată din România
·                    Uniunea Croaților din România
·                    Federația Comunităților Evreiești din România [6]
·                    Uniunea Elenă din România

PRESEDINTELE Asociatiei Militarilor PROCONCORDIA

Col. (r).

George LUNGU