29 iulie
2013 - Ziua Imnului Național
Membrii Asociaţiei Militarilor ProConcordia sunt așteptați mâine, 29.07.2013, orele 09,00 în Piața
Tricolorului la sărbătorirea Zilei Imnului.
„Deșteaptă-te,
române!” este, din 1990, imnul
național al României, compus muzical de un autor necunoscut (vezi mai
jos). Versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei
Mureșanu (1816
- 1863),
poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii
marcate de Revoluția de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei
Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note
în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat
pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie
1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut
(deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți,
s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann
este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu
a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu
certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei
Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o
melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.
Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel
care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o
melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al
melodiei.
De atunci, acest imn a fost cântat cu
ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate
pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic
instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind
imnul comunist
„Trei culori”.
Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te,
române!” a fost și imnul național al Moldovei,
dar a fost înlocuit în 1994
cu „Limba noastră”.
Imnul
de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se
interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.
Deșteaptă-te, române, din
somnul cel de moarte,
În care te-adânciră
barbarii de tirani!
Acum ori niciodată
croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și
cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm
dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un
sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi
păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un
nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre,
Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri
strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul
vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori
moarte!” strigă toți.
Preoți, cu cruce-n frunte!
căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și
scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu
glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși
în vechiul nost' pământ!
CD al AM Proconcordia
